Cauza Liviu Aurel Man Si Altii_2022 08 24 împotriva României

Hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului privitoare la cererea nr. 39273/07 Liviu Aurel MAN și, analizată și structurată în baza de jurisprudență Legea Aplicată.

Număr Cerere 39273/07 Liviu Aurel MAN și
Data Pronunțării 2019-11-19
Tip Document Decizie
Materie / Domeniu penal
Publicat în Monitor nu
Articole Incidente din Convenție:
Art. 38

Rezumatul Cauzei

1. Reclamanții sunt doi cetățeni români, domnul Liviu Aurel Man și doamna Milena Man („primul reclamant și cea de-a doua reclamantă”), precum și trei societăți comerciale românești, S.C. Exploziv Media S.R.L., S.C. Loretto Press S.R.L. și S.C. Token Media S.R.L. („societățile comerciale reclamante”). Aceștia au fost reprezentați în fața Curții de domnul R. L. Chiriță, avocat în Cluj-Napoca. 2. Guvernul României („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul său guvernamental, în prezent doamna S.-M. Teodoroiu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. 3. Întrucât reclamanții au transmis observațiile și pretențiile de acordare a unei reparații echitabile în afara termenului stabilit de Curte, nu au fost incluse în dosarul cauzei (art. 38 § 1 din Regulamentul Curții). A. Circumstanțele cauzei 2 DECIZIA MAN ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI 4. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de părți, pot fi rezumate după cum urmează. 5. Primul reclamant și cea de-a doua reclamantă s-au născut în 1965 și, respectiv, în 1967 și locuiesc în Cluj-Napoca. Primul reclamant este jurnalist și președintele grupului de presă Gazeta, care publică o serie de ziare de investigații și reviste săptămânale care vizează corupția la nivel înalt. Cea de-a doua reclamantă este soția primului reclamant. 6. Societățile reclamante sunt societăți comerciale cu sediul în Cluj. Acestea asigurau publicarea ziarelor aparținând grupului de presă Gazeta. La momentul faptelor care au stat la baza prezentei cereri, primul reclamant și cea de-a doua reclamantă dețineau și/sau administrau aceste societăți comerciale. 1. Ancheta penală împotriva jurnaliștilor grupului de presă Gazeta 7. La 9 decembrie 2005, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și de Terorism din cadrul parchetului („parchetul”) a declanșat o anchetă penală împotriva primului reclamant și a altor cinci jurnaliști membri ai conducerii grupului de presă Gazeta sub suspiciunea de șantaj și constituire de grup infracțional. Potrivit parchetului, politicienii și oamenii de afaceri locali s-au plâns că jurnaliștii colectaseră informații compromițătoare despre aceștia cu scopul de a le dezvălui în cazul în care nu cumpărau spațiu publicitar de la ziarele aparținând grupului de presă Gazeta. Ancheta a fost ulterior extinsă împotriva altor persoane, inclusiv împotriva celei de-a doua reclamante. 2. Percheziții și ridicări 8. La 30 octombrie 2006, pachetul a solicitat încuviințarea Tribunalului Cluj de a efectua o percheziție la locuințele a cinci suspecți, printre care și primul reclamant, și la sediul a două dintre ziarele care aparțineau grupului de presă Gazeta: Gazeta de Cluj și Bună ziua, Ardeal. În cerere, parchetul făcea trimitere la acuzațiile de șantaj și constituire de grup infracțional aduse împotriva suspecților și explica în detaliu presupusa activitate infracțională și modul în care opera rețeaua de șantaj, pe baza dovezilor deja colectate. De asemenea, pachetul explica faptul că percheziția avea ca scop găsirea și ridicarea contractelor de publicitate, registrelor de contabilitate relevante și a bazelor de date cu potențialele victime ale șantajului, precum și a obiectelor obținute prin șantaj sau folosite pentru șantaj, și a altor înscrisuri care ar putea dovedi săvârșirea de infracțiuni. 9. În aceeași zi, Tribunalul Cluj, hotărând în camera de consiliu, a admis cererea. Instanța a luat notă de acuzațiile formulate de parchet și a considerat, pe baza probelor prezentate de procuror, că cererea era justificată, întrucât urma să fie în beneficiul anchetei. Instanța a identificat domiciliile și spațiile vizate de măsură și a indicat faptul că ordinul este DECIZIA MAN ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI 3 valabil timp de 10 zile începând cu orele 8 a.m., 30 octombrie 2006. În încheiere, tribunalul a afirmat următoarele: „Instanța consideră că percheziția este necesară pentru a găsi și a colecta probe, întrucât există indicii clare potrivit cărora următoarele articole referitoare la activitățile infracționale ale persoanelor inculpate ar putea fi găsite la adresele respective: contracte de publicitate semnate de victime sub amenințare, documente contabile care ar putea dovedi că aceste contracte nu au fost înregistrate sau au fost înregistrate doar parțial, precum și o bază de date compromițătoare privind persoanele din funcții publice care au fost utilizate de membrii rețelei de șantaj.” 10. Instanța a dispus mandate de percheziție pentru fiecare suspect și pentru cele două ziare, în termeni identici: „Conform hotărârii interlocutorii din 30 octombrie 2006 pronunțată de această instanță [la cererea pachetului], după examinarea documentelor aflate la dosar, instanța autorizează percheziționarea domiciliului [numele suspectului și adresa acestuia este oferită de instanță]. Percheziția va avea loc în conformitate cu art. 101, 103-105, 107-108 și 111 din Codul de procedură penală. Prezenta autorizație este valabilă timp de zece zile, începând cu orele 8 a.m., 30 octombrie 2006. Rezultatul percheziției va fi transmis fără întârziere instanței care a dispus-o.” (a) Percheziția la domiciliul primului reclamant și al celei de-a doua reclamante 11. La aproximativ orele 8 a.m. în dimineața zilei de 30 octombrie 2006, agenți de poliție purtând măști au început percheziția în locuința primului reclamant și a celei de-a doua reclamante. Percheziția a durat până la orele 11.45 a.m. A continuat apoi începând cu orele 12.45 p.m. într-un alt apartament deținut de primul reclamant. 12. Potrivit procesului-verbal de perchiziție întocmit, au fost confiscate o serie de articole aparținând reclamanților, între care două notebook‑uri, mai multe discuri compacte (CD‑uri), dischete și contracte. Toate au fost puse în plicuri sigilate. Procesul-verbal indica faptul că perchezițiile au fost efectuate în prezența primului reclamant, a avocatului acestuia și a doi martori asistenți. A fost semnat de primul reclamant fără obiecții. (b) Percheziția la sediul ziarelor 13. În aceeași zi, la aproximativ orele 9 a.m., au avut loc două percheziții la sediile ziarelor Gazeta de Cluj și Bună ziua, Ardeal. 14. Potrivit procesului-verbal de perchiziție întocmit de agenții de poliție, percheziția efectuată la sediul ziarului Bună ziua, Ardeal a durat până la 5.45 p.m. Agenții de poliție au ridicat și sigilat următoarele articole: un dosar care conținea 127 de contracte de publicitate; un dosar neidentificat conținând 220 de pagini; o cutie cu documente, inclusiv registre de contabilitate, aparținând societății comerciale reclamante S.C. Exploziv Media S.R.L.; 16 dosare; și 5 jurnale personale. Au confiscat, de asemenea, 79 de CD-uri, 15 dischete, un card de memorie și 12 calculatoare. 4 DECIZIA MAN ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI Unul din jurnaliștii inculpați a fost prezent în timpul percheziției împreună cu avocatul său, dar a refuzat să semneze procesul-verbal, declarând că nu poate acționa ca reprezentant legal al societății comerciale. 15. Percheziția efectuată la sediul ziarului Gazeta de Cluj a durat până la orele 7.25 p.m. O parte din percheziție a fost efectuată în prezența celei de-a doua reclamante. Potrivit procesului-verbal de perchiziție, toate documentele găsite la sediu, inclusiv fotografii, facturi fiscale, documente financiare și registrele de contabilitate ale S.C. Loretto Press S.R.L. și S.C. Token Media S.R.L., au fost ridicate și sigilate. Toate calculatoarele găsite au fost, de asemenea, ridicate. Percheziția a avut loc în prezența celei de-a doua reclamante și a doi martori asistenți. 16. Înscrisurile ridicate au fost plasate în 3 cutii și 21 de saci de plastic. (c) Restituirea bunurilor ridicate 17. La 10 decembrie 2009, poliția din Cluj-Napoca a restituit reclamanților obiectele ridicate. Au fost returnate reclamanților 40 de calculatoare, cincisprezece dischete, 79 de CD-uri și documente. 3. Măsuri preventive împotriva primului reclamant (a) Arestarea preventivă 18. La 30 octombrie 2006, primul reclamant a fost încătușat și condus la parchet pentru interogatoriu. Potrivit declarațiilor acestuia, a fost arestat de 11 agenți de poliție din cadrul forțelor speciale de intervenție, care purtau măști. În timpul arestării au fost prezente echipe de ziariști și de televiziune, probabil chemate de procuror, iar evenimentele au fost intens mediatizate. O filmare cu arestarea reclamantului a fost transmisă în direct și redifuzată în cadrul programelor știrilor de seară de pe canalele de televiziune principale. 19. Primul reclamant a fost interogat de parchet de la 5.30 p.m. până la 6.15 p.m. A negat săvârșirea vreunei fapte penale. 20. La orele 6.30 p.m., procurorul a solicitat emiterea unui mandat de arestare pe numele primului reclamant. În aceeași zi, Tribunalul Cluj a admis cererea, iar primul reclamant a fost trimis la Penitenciarul Gherla. A susținut că timp de 60 de zile a fost complet izolat de ceilalți deținuți și că singurul contact pe care l-a avut cu lumea exterioară a fost cu familia sa, timp de o oră pe săptămână. Avea permisiunea să facă o plimbare în izolare în curtea închisorii timp de doar 30 de minute pe zi. 21. Potrivit informațiilor prezentate de Guvern, în timpul șederii sale în penitenciar, primul reclamant a împărțit întotdeauna celula cu alți indivizi, iar contactul său cu lumea exterioară nu a fost niciodată întrerupt. 22. La 23 martie 2007, Tribunalul Brăila a înlocuit măsura detenției primului reclamant cu interdicția de a părăsi orașul. (b) Sechestrul asupra bunurilor DECIZIA MAN ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI 5 23. La 8 noiembrie 2006, în temeiul art. 163-166 din Codul de procedură penală („C. proc. pen.”, infra, pct. 50), parchetul a dispus sechestrul asupra tuturor bunurilor și înghețarea conturilor bancare aparținând primului și celei de-a doua reclamante, precum și societăților comerciale reclamante. Măsura a fost luată pentru a se asigura că despăgubirea solicitată de pretinsele victime poate fi plătită. 24. Între 14 și 27 noiembrie 2006, poliția a întocmit, în prezența celei de- a doua reclamante, un inventar al tuturor bunurilor care aparțineau reclamanților. Au fost redactate procese-verbale detaliate

📄 Descarcă hotărârea completă (PDF)

Concluziile Curții

Curtea a examinat admisibilitatea și fondul cererii în conformitate cu articolele Convenției.